Marcel Coraş, ultimul fotbalist arădean la un turneu final

Ultimul jucător arădean care a evoluat la un turneu final cu echipa naţională a fost Marcel Coraş. El a făcut parte din echipa care a participat la turneul final din 1984, în Franţa. 
România a făcut parte din Grupa B, alături de Spania (rezultat 1-1), Germania (1-2) şi Portugalia (0-1).  

În meciul pierdut cu Germania, pe Stade Félix Bollaert din Lens, golul echipei noastre a fost înscris de Marcel Coraş, în minutul 45, iar la e

galul cu Spania, pe Stade Geoffroy-Guichard,Saint-Etienne, a marcat Boloni, după pasa primită de la arădean. 

Prezentare
Marcel Coraş s-a născut pe 14.05.1959, Arad 
- A evoluat ca jucător  la: UTA, Politehnica Iaşi, UTA, Sportul Studenţesc, Victoria Bucureşti, Sportul Studenţesc, Panionis Atena, Sportul Studenţesc, Aurillac (liga a treia în Franţa), Universitatea Cluj şi UTA.  
- A jucat 409 meciuri în prima divizie, cu 151 de goluri marcate. 
- Şi-a încheiat cariera ca antrenor- jucător la divizionara C, Motorul Arad. 
- A fost golgheterul primei divizii în sezonul 1983-84, cu 20 de goluri înscrie pentru Sportul Studenţesc.
- A jucat 36 de meciuri în echipa naţională, pentru care a înscris de şase ori. 
- În sezonul 1988-89, după 36 de goluri marcate pentru Victoria Bucureşti, a cucerit "gheata de argint" a Europei. El l-a urmat în ierarhia europeană pe Dorin Mateuţ, câştigătorul de atunci a "ghetei de aur".
- A jucat 32 de meciuri în Cupa UEFA, pentru Sportul Studenţesc şi Victoria Bucureşti, având 5 goluri marcate. 
- Ca antrenor: A început cariera de antrenor principal la UTA, în 1996, trecând apoi pe la FC Baia Mare şi FC Bihor, Universitatea Arad, UTA şi ACU Arad. 
- Din 15 decembrie 1999 este "maestru emerit al sportului". 

Ultimii mohicani 
După cele două generaţii de excepţie pe care le-a avut UTA în perioada 1946-50 şi 1968-71, când majoritatea jucătorilor erau frecvent convocaţi la loturile naţionale, Aradul i-a mai avut în perioada anilor 80' pe Helmuth Duckadam şi Marcel Coraş. Din păcate, valoarea lor a fost valorificată de echipele din capitală. 

Debutul a fost la UTA
Prima legitimare a lui Marcel Coraş a fost la UTA, unde a fost selecţionat la 10 ani de antrenorul Dan Alexandru în 1969, după două trialuri. Până să ajungă la echipa mare, i-a mai avut ca antrenori la echipele de copii şi juniori pe Zoltan Farmati, Andrei Mercea, Ştefan Dobra, Liviu Coman, Toma Jurcă, Emanoil Gherghel şi Viorel Pasc. A fost singurul din generaţia sa care a reuşit să promoveze într-o echipă de "monştrii sacri". Debutul în prima a avut loc în septembrie 1977, pierdut de UTA cu 2-0 la Satu Mare. "Antrenor era Jakie Ionescu şi am greşit la al doilea gol. Apoi am fost rezervă până în retur, după care n-am mai scăpat echipa. Jucam pe extrema stângă", îşi aminteşte el. "Bâtrâna Doamnă" îi avea atunci în lot pe Jivan, Iorgulescu, B\tea, Gal, Kukla, Giurgiu, Domide, Leac, Broszowszky, Cura, Nedelcu, Tisza, Vaczi, Schepp şi Kapas, care-şi disputau cele 11 locuri de titulari. Seria meciurilor în prima divizie a fost umbrită în 1979 de prima retrogradare a echipei arădene în divizia B. "Am căzut după acel faimos 0-1 cu Buzăul. Noi am avut  21.000 de ocazii, ei au scăpat o dată prin Ghizdeanu şi asta a fost". A urmat o perioadă de un an şi jumătate la Iaşi, unde a fost repartizat în armată, unde Politehnica a reuşit atunci să se claseze pe locul opt.

În perioada de glorie la Sportul Studenţesc
A revenit la UTA în martie 1981, an în care arădenii au revenit în prima divizie însă, din păcate, doar pentru un an. "Am jucat în divizia B un an, reuşind să înscrie 24 de goluri. Chiar dacă eram în B, am jucat două meciuri în naţională. Din 83' am plecat la Sportul Studenţesc. A fost perioadă în care Mircea Lucescu începea concentrarea valorilor în Capitală". După modelul celor de la Steaua şi Dinamo, Sportul a început campania de transferuri, cu largul sprijin al lui Nicu Ceauşescu. "În 83' am fost aduşi eu şi Hagi", explică el cum a ajuns coleg de echipă cu Mircea Sandu, Gino Iorgulescu sau Paul Cazan, un lot pe care-l caracterizează ca talentat, dar boem. 


Mica înţelegere
După cinci ani la Sportul, Coraş a ajuns la noua grupare bucureşteană, Victoria Bucureşti, care era condusă atunci de Dumitru Dragomir. În sezonul 1988-89, Victoria a ajuns în optimile Cupei UEFA, fiind eliminată de Dinamo Dresda. Tot în această perioadă a cucerit "Gheata de argint a Europei". Chiar dacă recunoaşte că a fost şi ajutat, Coraş spune că nu puteau fi pregătite dinainte. 
După desfiinţarea clubului Victoria, în 1990, a fost nevoit să schimbe mai multe echipe până a revenit la UTA, care se afla iar în prima divizie. Din păcate, din motive medicale, nu a mai evoluat decât un sezon, fiind nevoit să se retragă. "În 94' am avut un început de hepatită şi nu mai puteam juca la potenţial maxim. Am rămas secund la Gigi Borugă continuând să joc în divizia C la Motorul Arad".